Azi-noapte, la 2:02, m-am trezit din somn cu un gând clar ca sticla șlefuită de Spinoza ori de Leitz. Aveam o teză, o lemă, un intertext1 și concluzia că răsturnasem pariul lui Pascal.
E preferabil, îmi spuneam, să fii liber cugetător și să duci o viață decentă, cu alte cuvinte creștinească, pentru că așa ai ales, decât să fii creștin și s-o faci de teama pedepsei sau cu speranța răsplății.
1 În somn, lucrurile-astea nu se desfășurau logic, dar, juxtapuse, formau o coerență. Teza era pariul lui Pascal, lema pleca de la o observație aruncată de Quine în Dicționarul filosofic și spunea că a crede nu costă nimic, în vreme ce a cerceta costă sudoare, iar intertextul era un textuleț pe care l-am scris în glumă acum foarte mulți ani unde argumentam că e preferabil să alegi magia neagră în detrimentul celei albe, deoarece viața îți oferă nenumărate ocazii de a păcătui și cel mai probabil ajungi în Iad, iar dacă tot ajungi acolo, măcar te pui bine cu Diavolul din timpul vieții.