Șarpele se târî încet până în fața cotorului de măr.
– Sssss, zisssse.
Cotorul de măr nu-i răspunse. Avea aerul unei persoane foarte ocupate.
– Ssssssssss, insisssssstă șarpele.
Cotorul de măr nu răspunse nici de data asta. Era foarte ocupat: încerca să se înnegrească la soare.
– Sssssssssssss, spusssssssse șarpele enervat.
Cotorul de măr tăcea și-și vedea de treabă. Văzând treaba asta, șarpele îl înghiți.
