Îmi târam pașii pe un trotuar când am văzut, prin vitrina unei farmacii, un raft pe care scria „Șamponul Parusan”.
— Trebuie că te pregătește pentru parusia, mi-am zis, când iIsus va coborî pentru a doua oară și îi va măcelări pe creștini. Sigur există o evanghelie apocrifă care conține vreun pasaj obscur despre chelie ca păcat capital. Sau capilar.
iIsus va coborî cu pletele în vânt și va spune
Fericiți cei pe care îi voi ridica de păr la ceruri.
Îi va salva ca de la înec în apa Iordanului, în botezul de pe urmă. Evanghelia asta trebuie să fi fost intertextul Elogiului cheliei al episcopului Synesios. Dacă mă gândesc mai bine, evanghelia asta e opera unui dușman al apostolului Pavel, care era chel.
Apoi, mulțumit de gând, mi-am zis c-ar trebui să-l transform într-o voce în Enciclopedia lumilor posibile pe care am început s-o scriu acum câteva săptămâni.
