În 2007 am scris un text în care argumentam hohotind că omul modern este rezultatul încrucișarii dintre Homo floresiensis și Homo neanderthalensis. La scurt timp a apărut un domn din New York care mi-a scris că e antropolog și crede același lucru. După cum foarte bine spuneam, pe lume se găsesc tot felu de nebuni.
În 2006 am inventat postulatul lui Linus Kronski (un fizician inventat), care spune că în câmpul posibil al unei particule, la un moment T, există cel puțin un loc în care particula nu se găsește pur și simplu, iar aceasta este consecința adoptării unei teorii-cadru probabiliste care oferă drept de cetate întâmplării. Prin 2007-2008 a apărut un fizician care m-a angajat într-o polemică. Spunea că, dacă particula nu se găsește în respectivul loc, respectivul loc nu face parte din câmpul ei posibil. Amuzat, am sofistizat (mare păcat că româna nu are σοφιστίζω și mă împinge pe calea barbarismelor) regresând până la a susține că o particulă nu se poate găsi nicăieri. Când, în cele din urmă, m-am plictisit, i-am scris fizicianului că totul fusese o glumă. A lăsat impresia că se bucură să afle. După cum foarte bine spuneam, pe lume se găsesc tot felu de nebuni.
